Ha, prieteni ?

Mda, raman uimita pe zi ce trece de "prietenii adevarati" pe care ii am langa mine, si carora le-am acordat incredere. Dar, de acum ma lasa rece. Deja nu mai pun suflet, doar unde trebuie si unde stiu ca merita; dar nu, nu oricui. M-am consumat anii precedenti prea mult cu asta, si mi-am dat seama ca nu merita; chiar nu merita !
Copilariile astea cu prieteniile. Ha, ce mai subiect de cearta. Si inca cate certuri, dar nu ma mai implic. :))
Stii, ti-e ciuda sa vezi cand unii care sunt sus nu sunt in stare sa iti acorde o mana de ajutor, ci te trateaza cu indiferenta. Dar, cand sunt jos, iti da cate-n luna si-n stele. De ce? Ca sa nu ramana "singur". Deja is satula de faze dintr-astea, si cand ma gandesc ca asa pateam.
Acum, imi stiu prietenii adevarati, in care pot avea incredere. Ei se stiu, nu sunt multi, sunt atati de cat am nevoie. E de ajuns unul si bun; dar, sa fie.
Cu toate ca, si ei te lovesc sub centura; si, fir-ar, chiar doare. Insa, trec cu vederea... pentru tine, pentru noi. Sa ne fie noua bine, ca na, tot cu voi mi-e cel mai bine. Voi imi ridicati moralul atunci cand e sub pamant, voi ma faceti sa rad, cand simt durere.
Mi-e greu, dar m-am invatat cu greul. Iar cu voi alaturi, mi-e si mai usor. O sa trec si peste asta...insa, o sa dureze ceva timp. Ma rog, stiu ca roata o sa se intoarca si o sa pot fi fericita in totalitate, o sa vina norocul si de partea mea. Si atunci, jur sa ma bucur de fiecare clipa, si nimic nu o sa las sa se bage. Orice ar fi.
By the way, mai este pana atunci :)) deciiiiiii, mersi voua, celor care ma sprijiniti :*
vaiubesc :d